“Vinul este cea mai sanatoasa si mai igienica dintre bauturi” – considera savantul Louis Pasteur. Este una din putinele concluzii pe care nu le-a contestat istoria. Savantul B. P. Hasdeu avea motive sa afirme: “Cultura vitei e mai veche decit plugaria”. Strabon, documentat la fata locului (originar din Pont, cca 63 i. H. – 19 d. H.), mentiona pentru prima data in monumentala sa Geografia ca regele Burebista al geto – dacilor (82 – 44 1. H.) ordonase distrugerea viilor si interzicerea consumului de alcool (probabil sfatuit de marele preot Deceneu).
Motivatia unei asemenea decizii nu este prea clara, oricum aplicarea ei nu a durat; cand imparatul Traian cucerea Dacia (106 d. H.), el obtinea de aici nu numai aur, argint, mercur, ci si importante cantitati de grane si vin – fapt demonstrat de medalia Dacia Felix, emisa in 112 d. H. (pe care doi copii tin in maini un ciorchine si un spic de grau), inclusiv de strugurii de pe Columna lui Traian din Roma (113 d. H.).
De 2.000 de ani, lucrurile nu s-au schimbat. Primii crestini (sec. IV – VI) foloseau vinul, “sangele Domnului”, voievozii romani Stefan eel Mare, Constantin Brincoveanu, Dimitrie Cantemir (sec. XV – XVIII) au incurajat viticultura; prin 1550 episcopul Anton Verancsics nota ca in Transilvania” … La tot pasul se ivesc dealuri insorite, acoperite de vii”, iar misionarul Marcus Bandinus preciza la 1646 ca Moldova “produce asa de mult vin incit in timpul culesului se vinde cu patru bani si iarna se vinde cu sase sau sapte”.