Vinul, puţină istorie

Se spune ca fiecare bea vinul pe care-l merita. Aceasta inseamna ca, de la cultivarea vitei de vie, pana la vinul din sticla, drumul este lung, sinuos, cu multe capcane, posibil de a fi parcurs numai cu ştiinţă şi artă. “Fiinţă vie şi supusă legilor existenţei – considera scriitorul Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel) – vinul poartă pecetea naşterii şi suferă corectivele educaţiei… Bobiţa e opera stihiilor (o capodoperă a lor), dar vinul efapta omului”.

Originalitatea vinurilor româneşti este asigurată de asocierea ‘soiurilor autohtone şi străine, potrivit vocaţiei fiecărei podgorii.

Din prima categorie, se remarcă: Grasa de Cotnari, Fetesca albă, Feteasca regală, Galbena de Odobeşti (vinuri albe), Băbeasca neagră, Feteasca neagră (vinuri roşii), Tămâioasa românească, Busuioaca de Bohotin (vinuri aromate);

Din a doua categorie: Riesling italian, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz, Aligote (vinuri albe), Cabemet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Burgund mare (vinuri roşii), Muscat Ottonel (vin aromat).
În funcţie de sol, climat şi sortiment, se produc vinuri albe, seci (zahăr, 4 gr. /1), demiseci (4 – 12 gr. /1), demidulci (12 – 50 gr. / 1) şi dulci (peste 50 gr. / 1); vinurile roşii sunt, în general, seci, iar cele aromate, demidulci şi dulci.

Raportate la podgorie, soi de strugure şi an de recoltă, vinurile sunt pentru consum curent, de calitate superioară şi de înaltă calitate, încadrate în categoria vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC, DOCC). Din must şi vin se mai produc vinuri spumante (fermentate în butelii), spumoase(cu dioxid de carbon), aromatizate (vermuturi) şi alcooluri de tip Brandy (“vinars”, distilat de vin învechit în butoi de stejar).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Meniu